Coada Calului: UTILIZARE, Preparare, Culegere

Descriere și habitat:

Coada-calului, este o plantă medicinală, membră a familiei Equisetaceae, folosită de mii de ani. Ea a ajuns la noi ca strămoș al unor plante uriașe care se găseau pe Terra acum 400 de milioane de ani în timpul paleozoicului. Coada-calului este înrudită cu feriga și se găsește în zonele întinse, în apropierea unor ape din Europa, Asia, Orientul Mijlociu și America de Nord.

Etape de dezvoltare:

Este o plantă perenă, cu tulpini și lăstari goi care arată, la început ca sparanghelul. Această planta se răspândește rapid prin rizomii săi. Coada-calului nu are frunze sau flori și se dezvoltă în două etape. Prima etapă are loc în timpul primăverii timpurii. În acest moment, apare o tulpină goală fertilă care seamănă cu sparanghelul. După ce aceste tulpini s-au ofilit și au murit, începe a doua etapă. Aceasta are loc în timpul primelor lunilor de vară, când tulpinile subțiri verzi se ramifică din plantă. Acesta este momentul propice de recoltare a plantei pentru uz medicinal. După ce planta crește, ea ajunge să semene cu coada unui cal, de unde și denumirea latină, Equisetum care provine din rădăcina latină Equi care înseamnă cal și cuvântul seta care înseamnă peri (păr).

Compoziția plantei:

Compoziția plantei este bogată în minerale precum siliciu, aluminiu, mangan, potasiu, circa cinsprezece tipuri de bioflavonoide, saponine, acizi fenolici, fitosteroli, alcaloizi și taninuri. Bioflavonoidele din compoziției îi conferă acțiune diuretică iar conținutul mare de siliciu o face deosebit de utilă în întărirea oaselor, țesutului conjuctiv, ligamentelor, părului și unghiilor.

Istoria utilizărilor medicale:

Coada-calului a fost folosită pentru proprietățile sale curative încă din cele mai vechi timpuri, din antichitate, pentru a opri sângerările, pentru a trata afecțiuni ale rinichilor, pentru vindecarea rănilor și pentru a trata tuberculoza.

În antichitate, grecii și romanii foloseau coada-calului pentru vindecarea rănilor, pentru oprirea sângerărilor și ca diuretic. Dioscorides a descris-o ca pe un diuretic și un astringent; el a susținut că aceasta reglează fluxul de sânge în uter, calmează tusea și vindecă rănile cu sângerare.

Nicholas Culpeper, cunoscut botanist, herbalist, medic și astrolog englez din secolul al XVII-lea, a indicat coada-calului pentru oprirea sângerărilor, tratarea rănilor, a inflamațiilor cutanate, a pietrelor la rinichi. În secolul al XIX-lea, coada-calului se folosea și pentru tratarea gonoreiei, prostatitelor și a incontinenței urinare.

Indienii din America de Nord foloseau coada-calului pentru tratarea afecțiunilor renale și urinare. Chinezii și tibetanii foloseau coada-calului pentru a reduce febra și ca remediu pentru inflamațiile oculare, cum ar fi conjunctivita și tulburările corneene, dizenteria, gripa, edemele si hemoroizii.

Atunci când se usucă, cristalele de siliciu din coada-calului arată ca niște pene și conferă efecte abrazive, din acest motiv era folosită în trecut pentru lustruirea metalelor, în special cositor.

Utilizări actuale:

Coada-calului prezintă acțiune diuretică, astringentă, tonică, antiinflamatoare, antibacteriană, mineralizantă, antihemoragică, detoxifiantă și antianemică.

În medicina populară se folosește pentru tratarea infecțiilor urinare și renale, a osteoporozei, a reumatismului, gutei, edemelor, tusei, astmului, acneiei, părului și unghiilor fragile cât și ca detoxifiant.

Comisia Germană E a aprobat utilizarea cozii-calului în tratarea eficientă a inflamațiilor renale și ale vezicii urinare, pentru reducerea și eliminarea edemelor, în tratarea infecțiilor tractului urinar și a infecțiilor bacteriene. De asemenea, este folosită în compoziția unor medicamente diuretice.

Siliciul ajută la absorbția calciului în corp, și ajută la repararea țesuturilor osoase și ale cartilagiilor. Pe această proprietate se bazează folosirea cozii-calului în tratarea osteoporozei. Tot datorită siliciului din compoziție, coada-calului este utilă în tratarea senilității. Persoanele afectate de senilitate au o cantitate mai mare de aluminiu în sânge față de siliciu. Studiile științifice au arătat că administrarea de siliciu diminuează mult simptomele bolii.

Datorită compoziției bogate în minerale, coada-calului este utilă în tratarea anemiei.

Capacitatea coada-calului de a opri hemoragiile o face utilă în tratarea sângerărilor nazale, hemoragiilor interne, sângerărilor menstruale, hemoroizilor cu sângerare și a rănilor. Efectul de vindecare, în cazul acestor afecțiuni, este mai intens atunci când coada-calului este administrată atât pe cale internă cât și externă.

Alte aplicații terapeutice ale cozii-calului: tratarea unghiilor casante, căderea părului, artrită reumatoidă, gută, gonoree, bronșită, boli pulmonare, tuberculoză, carii dentare, varice. În uz extern este utilă în tratarea erupțiilor cutanate, eczemelor, pruritului, inflamațiilor oculare.

Cercetările științifice rusești din ultimii ani au arătat că această plantă este eficientă și în eliminarea plumbului din organism.

Și în prezent coada-calului se folosește la lustruirea metalelor datorită proprietăților sale abrazive date de cristalele de siliciu din compoziție.

Deși pare o buruiană fără mare importanță, efectele sale binefăcătoare arată cât de prețioasă este coada-calului.

Mod de preparare și administrare:

Sucul de coada-calului

Se prepară din planta proaspătă. Aceasta se spală, se mărunțește și se amestecă cu apă de izvor în proporție de 1:1 și se lasă la macerat pentru 30-60 minute. Se stoarce apoi și sucul obținut se folosește atât pentru tratament externe cât și interne. Se poate obține și fără macerare, prin stoarcere într-un storcător special.

Ceaiul și pulberea de coada-calului

Planta recoltată la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie, se pune la uscat cât mai repede, în maxim 2 ore, în locuri aerisite, ferite de lumină și umezeală. Se întorc cel puțin o data pe zi. Când tulpinile se rup ușor, s-a încheiat uscarea și planta se pune în pungi de hârtie.

Ceaiul de coada-calului se poate administra sub formă de infuzie sau macerat. Infuzia se prepară din 2-3 lingurițe de plantă la 200 ml de apă fierbinte. Pentru macerare se pun 4-5 lingurițe de plantă în 250 ml de apă rece și se lasă în repaos pentru 8 ore. Se strecoară și se consumă 2 căni pe zi, de preferabil cu cel puțin 30 de minute înainte de masă.

Din planta uscată se rășnește cu rășnița electrică de cafea, iar pulberea fină obținută se pune într-un borcan cu capac înfiletat. De 3-4 ori pe zi se administrează câte o linguriță de pulbere care se tine sublingual pentru 10-20 de minute, apoi se înghite cu patina apă. Acest mod de administrare, deși pare mai dificil, este deosebit de eficient. Absorbția substanțelor active începe încă din cavitatea bucală sub acțiunea salivei și apoi continua în sistemul digestive. Astfel absorbția se face mult mai rapid și sunt absorbite o gamă mult mai largă de substanțe active. Administrarea pulberii se face cu circa 30 de minute înainte de masă.

Tinctura de coada-calului – în circa 1,2 l de alcool etilic 45% se pun circa 250 g planta uscată. Se pune într-un borcan de sticlă și se lasă la macerat circa 10 zile. Soluția obținută se strecoară și se păstrează în sticluțe închise la culoare. Se administraeză câte o linguriță de 4-5 ori pe zi.

Extract gliceric de coada-calului - pentru persoanele care nu pot lua tincturi (femei gravide, copii, persoane cu afecțiuni hepatice, pancreatice sau alte afecțiuni la care este interzis alcoolul etilic) se poate prepara un extract în glicerină 60% (făcut cu apă distilată). Se pun 250 g plantă uscată în 1,2 litri de soluție de glicerină. Soluția filtrate după 10 zile de extractive se păstrează obligatoriu în recipiente din sticlă.

Cataplasme cu coada-calului – 2 tulpini de tulpini uscate se pun în patina apă calduță (circa 450C) și se lasă la înmuiat circa o oră. Se scot din apă, se acoperă cu un tifon și se aplică pe locul care trebuie tratat și se lasă să acționeze circa o oră.

Precauții:

• Datorită conținutului ridicat de siliciu, în cazul copiilor se administrează timp de 2 săptămâni și apoi se face o pauză de circa 2 luni
• La adulți se administrează pentru maxim 3 luni, apoi se face o pauză de 1,5 luni
• Se va ține cont că această plantă inhibă absobția vitaminei B1, și pentru a preveni un dezechilibru al acestei vitamine, se recomandă suplimentarea dietei zilnice cu o jumătate de linguriță de drojdie de bere sau se consumă cereale integrale, nuci, polen.
• Este contraindicată persoanelor care au lipsă de potasiu.

Vizitati www.HemoStop.ro